După patru ani…

N-am mai scris de o vecie aici, dar imboldul a reapărut. Așa că… iată o postare scurtă, mai precis un citat din piesa „Iona”, pe care o recitesc zilele acestea:

Apa asta e plină de nade, tot felul de nade frumos colorate. Noi, peștii, înotăm printre ele atât de repede, încât părem gălăgioși”.

(Iona, Marin Sorescu, 1968)

 

Anunțuri

De ce sunt fericita

Etichete

, , , , , ,

Diacriticele tot lipsesc. Imi cer scuze. O sa remediez problema asta.

Nu sunt prea fericita azi. Adica nu ca nu sunt fericita, dar oamenii din jur fac niste chestii care ma supara/ jeneaza/ enerveaza/ intristeaza de-a dreptul.

Asa ca m-am gandit, la recomandarea unor prieteni, sa-mi numar motivele pentru care sunt fericita. Ca sa uit de suparari, ca sa vad ca in viata mea exista mai multa fericire decat durere/ enervare/ intristare, ca sa-mi count my blessings, cum se zice.

Deci, azi  sau mai bine zis in acest moment, ca ziua nu s-a terminat, ma simt bine sau sunt fericita pentru ca: am un copil minunat, care se joaca langa mine, pentru ca baiatul meu este un copil ghidus, cu niste ochisori vioi si un zambet larg pe toata fata, cu care ii farmeca pe toti necunoscutii, pentru ca am luat decizia sa traiesc mai sanatos decat pana acum, desi inca nu m-am lamurit in detaliu cum, pentru ca este o zi frumoasa, pentru ca am acces la Internet si pot sa scriu aceasta postare.

Warszawa

Etichete

, , , , , , , ,

Varsovia e frumoasa.

Nu inteleg unde sunt diacriticele, trebuie sa le caut mai bine. Enfin

Deci Varsovia e frumoasa, poate si pentru ca polonezii n-au avut ce sa faca dupa al Doilea Raxboi Mondial, cand orasul era in ruine, din cauza bombardamentelor nemtilor, asa ca s-au apucat sa-l reconstruiasca. Si l-au reconstruit bucatica cu bucatica, as putea spune, adica mergand pana la frontoane, picturi murale, coloane, colonete si alte cele.

Prin urmare, a iesit un centru istoric (Stare Miasto) foarte frumos, despre care nu prea poti sa-ti dai seama ca a fost refacut piece by piece in anii ’50. In general, strazile vechiului (Stare Miasto) si noului oras (Nowe Miasto) sunt largi, cu trotuare mai mult decat generoase, amintind de Champs-Elysees, si carosabile din aceeasi categorie. Nota bene: ce lipseste, daca aducem in discutie Parisul, este politetea, ma refer la situatii in care diversi necunoscuti se intersecteaza cu tine, atingandu-te sau aproape inghiontindu-te fara remuscari si fara ezitari. Ce deosebire fata de Paris, unde aproape ca exista un cult al nonatingerii: daca cineva iti stergea haina, sarea un pas mai incolo, cerandu-si scuze si fiind nitel oripilat sau asa mi se parea mie pe vremea aceea (2009-2010).

Vorbeam de centrul istoric, dar am divagat: strazi largi, frumoase, multa-multa verdeata, copaci, flori in ghivece sau in aranjamente stradale, carciumioare specifice, o piata mare, larga, asemanatoare cu cea din Bruxelles, si avand in centru o fantana foarte interesanta, cu o sirena, dar nu asta este interesant, ci faptul ca in jurul ei exista o platforma pe care apa tasneste si de pe care se retrage regulat. Astfel ca daca stai intr-un loc un minut esti uscat si doua minute esti ud :).

Copilul bineinteles ca a fost fascinat si fericit sa alerge… apa, dar si porumbeii, care erau numerosi, ca in orice capitala turistica. De tinut minte: pavajul – piatra cubica – zdruncinarea carutului si a progeniturii. Daca in anii trecuti chestia asta nu ma interesa, acum e de mare actualitate. Dar cum orice oras vechi are un asemenea pavaj…

Din Stare Miasto am putut vedea si Vistula, rau (sau fluviu? trebuie sa-mi completez lacunele…), amenajat astfel: un mal salbatic, cu padure si plaja, si un mal civilizat, cu sosea si multe-multe masini. Pe malul Vistulei, un imens loc de promenada, cu parc, cu manifestari diverse: dans, baloane uriase de sapun, ma rog, joc si voie buna, ca si vremea a fost frumoasa.

Impresia generala despre  Varsovia, dupa o saptamana petrecuta aici: imi plac foarte mult blocurile, construite in anii ’50 -’60, cu 4-5 etaje (mai sunt si unele cu 7-8) – asta iar imi aminteste de Paris, cu al sau profil urbanistic draconic de maximum 4 etaje, imi plac strazile mari, largi, stiu ca ma repet, imi place curatenia, imi plac bomboanele poloneze – daca te duci la „Carrefour”-ul din mall-ul „Arkadia” (cel mai mare mall din Polonia), poti sa innebunesti la cate sortimente de bomboane gasesti expuse, parca este o Mecca a bomboanelor: cu ciocolata, cu vanilie, cu portocale, cu avocado, cu miere, roz, bleu, verzi cu picatele, ma rog, de toate!

Astept ca saptamanile viitoare sa-mi intareasca impresia. Si sa mi-o imbogateasca! 🙂 In traducere: Vom vizita mai multe locuri cu istorie sau cu specific, mai ales daca ne lasa copilul.

Ce am invatat:

Dzień dobry (se citeste Gin dobre) – Buna ziua!

Do widzenia (Dovidzenia) – La revedere!

Proszę (Prose) – Va rog!

Dziękuję (Gincuie) – Multumesc!

Witamy – Intrare

Wyjazd – Iesire.

Deocamdata atat. Sper sa revin.